Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru RĂMÂNE ÎN URMĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 555 pentru RĂMÂNE ÎN URMĂ.

George Coșbuc - Rugămintea din urmă

... George Coşbuc - Rugămintea din urmă Rugămintea din urmă de George Coșbuc după Lermontov (publicată în Lumea ilustrată , 1892, nr.6) Ești schilav tot! Un cerșetor Te-ntorci acum acasă, Și ce fecior frumos erai! Dar oricum ești, ce-ți pasă ... Și tu cu gura foc prindeai Să-mi dai ajutorare; Să-ți răsplătească Dumnezeu,     Că-i bun și mare! Și-auzi acum! De-or întreba În sat de-a mea venire Tu-n loc de adevăr să spui Că n-ai de mine știre, Că n-am fost la ... doare ori n-o doare; Iar dacă vei vedea-o stând     Nepăsătoare, Să-i spui că m-ai lăsat rănit Pe umedele paie, Că doctorul în carnea mea Adâncă brazdă taie, Că de dureri eu mă izbesc Și urlu ziua-ntreagă, Și c-am murit gândind la ea,     Că mi-a ... a fost dragă. Și dacă ochii ei atunci Mai tulburi se vor face, N-o mângâia! E de prisos, Te rog s-o lași în pace. O frunză veștedă nu-ți dă Cuvânt să zici că-i toamnă Și-o lacrimă în ...

 

Nicolae Gane - În vacanțe

... Nicolae Gane - În vacanţe În vacanțe de Nicolae Gane Apărut în 1879 I În sfârșit, iată-mă-s acasă! Cânele Balan sări cel întăi din trăsură și era cât pe ce, în mișcările lui de bucurie, să răstoarne pe baba Ilinca care venea să mă primească în scară. Biata babă Ilinca!... Cum îi sticleau ochii de fericire văzându-mă iarăși sub ocrotirea ei pentru două luni de vacanțe. Ea mă crescuse pe ... a se oglindi; iar apa dormea adânc împreună cu peștii din fund și sălbătăciunile din față. Două oare întregi vegheai la somnul iazului, cu pușca în mâni, gata de foc, în care timp numai din când în când auzeam, ca o notă pierdută în adâncul tăcerii, câte un mic ocăit înădușit a vreunei rațe, ce cu botul sub aripă visa, se vede, de apropierea dușmanului. — Curând ... cu toată strălucirea unui stăpânitor al pământului, cântecul lor se opri tot atât de năprasnic precum începuse, ș-atunci balta deșteptată prinse să se frământe în jurul meu. Un popr întreg de păseri furnica acum în toate părțile; bâtlanii cu cataligele lor întinse se roteau ...

 

Cincinat Pavelescu - În munți (Pavelescu)

... Cincinat Pavelescu - În munţi (Pavelescu) În munți de Cincinat Pavelescu Cu buclele blonde și ochii adânci Copila pribeagă se duce spre stânci. Și toamna pictează-mprejuru-i decor, Pădurea de aur ... n-a știut Cuvântul ce-n păru-i bălai s-a pierdut. De-atunci al meu suflet aleargă spre stânci Pe urma

 

Traian Demetrescu - În atelier (Demetrescu)

... Traian Demetrescu - În atelier (Demetrescu) În atelier de Traian Demetrescu Bătrânul s-arată în ușă E gârbov sub anii cei grei. „Stăpâne, pricepe-mi durerea: Furi pânea copiilor mei! Ce lesne săracii ca mine Netrebnici pe drumuri s ... duce, Căci toată răsplata vieții-mi E-atâta: o groapă ș-o cruce!â€� Patronul afară-l alungă, - Bătrânul sub anii cei grei, Cu glasul în

 

Emil Gârleanu - În curtea mea

... Emil Gârleanu - În curtea mea În curtea mea de Emil Gârleanu Curtea mea e la țară, pe malul unei ape. De jur împrejurul curții se încinge un gard de cătină, iar ... care vrăbiile stau împănate ca albinele în roi, se țese, de cu primăvară până-n toamnă, tulpina de rochița-rândunicii . Pe de margini, din loc în loc, ca la o azvârlitură de piatră unul de altul, se înalță plopi bătrâni, fuse uriașe pe care se deapână vântul; pe vârfurile lor țin ... bate soarele tare. Pune-ți mâna la ochi, să poți privi mai bine. Colo, sub tufișul cela de agrișe, sunt cloștile. Înfoiate, gata să sară în capul oricui s-ar apropia, ele scurmă mereu, ca și când ar căuta o comoară. Își hrănesc puișorii. Gâgâlicii! boțuri de aur, cu două picături ... zărit. Uite-l cum se repede, cum se pune mijlocitor între ei, cum îi desparte; pe cel mai vajnic îl ciupește și-l urmărește până în celălalt colț al curții. Iar dacă a făcut pace, e și dreptul lui; se-nrotește, își atârnă șiragurile de hurmuz și mărgele la ... ...

 

Calistrat Hogaș - În Munții Neamțului

... Bine, am priceput; acum vino de stă la masă cu noi, ș-apoi te poți duce la dracu cu toate gebelele tale. Și iată cum în sfânta zi de Duminica Mare mă trezii stăpânul în regulă al unei iepe mici și slabe, care mergea la gebea și care urma să fie tovarășa odiseei ce plănuiam. Oricum, dar Tasache al meu avusese dreptate: după două săptămâni de grăunțe și de săceală, Pisicuța — așa o ... arșiță!... După alte două ceasuri de gebea sau, mai bine zis, de înot al Pisicuței mele prin marea de flăcări ce se revărsa peste pământ în miezul arzător al zilelor de vară, cârnii la dreapta și intrai, de-a dreptul și triumfal, prin porțile larg deschise, în ograda caselor de țară, unde locuia un vechi prieten al meu. Stăpâna de casă, în haină albă de dimineață și cu capul slobod învăluit în o grimea tot albă și cu țurțuri mici de mărgele roșii pe margine, trebăluia nu știu ce prin cerdacul larg din față. Când văzu de ... și dădui pe Pisicuța, spre îngrijire, unui argat de ogradă, iar eu suii scara, aruncai mantaua pe balustrada cafenie a cerdacului și intrai în

 

Mihai Eminescu - În van căta-veți...

... Mihai Eminescu - În van căta-veţi... În van căta-veți... de Mihai Eminescu În van căta-veți ramuri de laur azi, În van căta-veți mândre simțiri în piept.        Toate trecură: Viermele vremilor roade-n noi. Căci nu-i iubire, ură d-asemeni nu-i Și ce rămase umbra simțirei e:        Murmura lumei ... să facă iar        Ziua din urmă. Templele vechie pustie rămân. Să-nvie pânza, Rafael astăzi nu-i. Nu-nvie dalta-n mânile cele noi.        Moartă rămâne Marmura grea sub ochiul mort. În van căta-veți ramuri de laur azi, În van căta-veți mândre simțiri în

 

Ion Luca Caragiale - În vreme de război

... Ion Luca Caragiale - În vreme de război În vreme de război de Ion Luca Caragiale Cuprins 1 I 1.1 * 2 II 3 III I În sfârșit ,ceata de tâlhari căzuse prinsă în capătul pădurii Dobrenilor. Doi ani de zile, vreo câțiva voinici, spoiți cu cărbuni pe ochi, foarte-ndrăzneți și foarte cruzi, băgaseră spaima în trei hotare. Întâi începuseră cu hoția de cai; apoi o călcare, două cu cazne; pe urmă omoruri. Între altele făcuseră acum în urmă o vizită despre ziuă lui Popa Iancu din Podeni. Popa era un om cu dare de mână, rămas văduv, deși foarte tânăr, trăia cu ... chiuiește așa cu chef pe la miezul nopții. Și d-l Stavrache a ghicit bine. Strigând: "Numaidecât!" aprinde lampa și merge să deschiză. În adevăr, sunt vreo douăzeci de voluntari tineri, claie peste grămadă, în câteva trăsuri, conduși de un ofițer și doi sergenți rezerviști către Dunăre - la război. Poposesc două-trei ceasuri aci, să odihnească și caii; despre ziuă ... multe ori cu neica Stavrache, a pornit cu vesela bandă, fără să se mai uite înapoi. * De mult nu se mai pomenea acum în ...

 

Ion Luca Caragiale - În ajunul crizei

... Ion Luca Caragiale - În ajunul crizei În ajunul crizei de Ion Luca Caragiale În cercurile politice autorizate, nu se mai vorbește de vreo două trei zile decât de căderea ministerului care neapărat va fi provocată de tenacitatea majorității Camerei ... astăzi să rupă târgul odată făcut asupra celor cinci sau opt categorii. Adevărul și dreptatea sunt menite a străbate la lumină până la urma urmelor. Adevărul asupra sentimentelor și valorii personale a d-lui Brătianu a strălucit în fine, și dreptatea acelora ce-l conjurau să nu ne arunce cu ușurătate în aventuri politice, ale căror urmări sunt mai totdeauna primejdioase pentru un popor mic a ieșit în fine la lumină. D. Brătianu ne face să culegem astăzi roadele semănăturii d-sale. A jucat totul va banque, și vedem unde am ... pregăti tărâmul opoziției de stradă și de cafenele. Țara, zice numita foaie, va vedea și va fi convinsă că lupta susținută astăzi pentru apărarea națiunii în cestiunea Evreilor n'a fost decât cea mai deplorabilă vânătoare de putere: ea va vedea în fine în ...

 

Mihai Eminescu - În vremi demult trecute...

... Mihai Eminescu - În vremi demult trecute... În vremi demult trecute... de Mihai Eminescu În vremi demult trecute, când stelele din ceriuri Erau copile albe cu părul blond și des Și coborând pe rază țara lor de misteruri În marea cea albastră se cufundau ades; Când basmele iubite erau înc-adevăruri, Când gândul era pază de vis și de eres, Era pe lumea asta ... n-ascult decât glasu-adevărului senin; Și sarcina vieții-mi să fie cât de grea, Voi ști s-urmez, părinte, cu râvnă calea ta. Retras în sală mare de marmură trandafirie, Încins în strălucitul și negrul lui talar, Privirea lui o-nalță pe-a cerului câmpie Și cugetul lui zboară în lumi fără hotar. Și gând cu gând se-mbină în lungă reverie, Și buzele-i se mișcă c-un zâmbet blând, amar, Și sufletul îl împlu dorinți nemărginite, Ca marea de adânce cu valur'le ... răspund-anume Din marea cea albastră, care e steaua mea? E-acel trandafir roșu, ce mut-duios-uimit Lucește-un gând de aur deasupra-mi în zenit? Un om se naște ­ un înger o stea din cer aprinde Și pe pământ coboară în

 

Emil Gârleanu - În fel de fel de fețe

... Emil Gârleanu - În fel de fel de feţe În fel de fel de fețe... de Emil Gârleanu Gaița mea e foc. V-am destăinuit pățania ciocănitorii și de-atunci și-a pierdut ... Gaiță dragă, mă jur... Gaița : Jurămintele tale sunt ca fulgii mei de ușoare. Uite (își scoate un fulg cu ciocul și-l lasă să plutească în aer). Eu : Gaiță dragă, crede-mă, jurămintele mele sunt ceva mai grele... Gaița : Lasă! lasă!... În sfârșit, o să-ți spun și povestea asta, și atâta tot... Eu : Și lada-n pod! Gaița : Așa. Ascultă: La-nceput toate păsările aveau penele ... a zis: „Bine, dacă la trup îs deosebite, de ce n-ar fi și la pene?â€� Atunci s-a uitat în sus, în jos, și-a hotărât îndată unui păun — păunul era alb, cânta mai frumos decât toate și era și pasărea lui de casă ... Tocmai îi lovi auzul glasul păunului. Și ce se gândi Dumnezeu? Să treacă glasul păunului privighetorii: pentru pedeapsa mare care i-o dăduse se cuvenea, în ...

 

   Următoarele >>>